legalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LEGALITÁTE, legalități, s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte, în activitatea lor, legea. ◊
Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare.
A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. – Din
fr. légalité.legalitate (Dicționar de neologisme, 1986)LEGALITÁTE s.f. Conformitate cu legile, respectarea strictă a legilor. ♦ Ordine legală care asigură viața și activitatea unei societăți, a unui stat etc. [Cf. fr.
légalité].
legalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)LEGALITÁTE s. f. 1. caracter legal; principiu potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică este obligată să respecte legea; legalism (2). ♦ a fi (sau a intra) în ~ = a se conforma legilor în vigoare. 2. ordine legală care asigură viața și activitatea unui stat etc. (< fr.
légalité)
legalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*legalitáte f. (lat.
legálitas, -átis. V.
lealitate). Calitate de a fi legal.
legalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)legalitáte s. f.,
g.-d. art. legalitắțiilegalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)legalitate f. caracterul celor legale.
legalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LEGALITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu general de drept potrivit căruia autoritățile, instituțiile publice și cetățenii sunt obligați să respecte legea. ◊
Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare.
A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. — Din
fr. légalité.