latinitate - explicat in DEX

latinitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LATINITÁTE s. f. Faptul de a avea origine latină sau caracter latin. ♦ Nume dat culturii și civilizației latine. – Din fr. latinité, lat. latinitas, -atis.

latinitate (Dicționar de neologisme, 1986)
LATINITÁTE s.f. Caracter, origine latină; lumea latină. [Cf. lat. latinitas, fr. latinité].

latinitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LATINITÁTE s. f. 1. caracter, origine latină. 2. cultura și civilizația latină; lumea latină. (< fr. latinité, lat. latinitas)

latinitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*latinitáte f. (lat. latínitas, -átis). Modu de a vorbi și scrie latinește: latinitatea evuluĭ mediŭ. Teritoriu latin, popoarele latine. Calitatea de a fi de origine latină: latinitatea Românilor.

latinitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
latinitáte s. f., g.-d. art. latinitắții

latinitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
latinitate f. 1. modul de a vorbi și scrie latinește: latinitate medievală; 2. calitatea și origina latină: latinitatea limbei române.

latinitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LATINITÁTE s. f. Faptul de a avea origine latină sau caracter latin. ♦ Nume dat culturii și civilizației latine. — Din fr. latinité, lat. latinitas, -atis.