latent - explicat in DEX

latent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LATÉNT, -Ă, latenți, -te, adj. Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. – Din fr. latent, lat. latens, -ntis.

latent (Dicționar de neologisme, 1986)
LATÉNT, -Ă adj. Ascuns, care nu se observă, nu se manifestă, dar poate izbucni oricând. [< fr. latent, it. latente, cf. lat. latens < latere – a se ascunde].

latent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LATÉNT, -Ă adj. ascuns, care nu se manifestă, dar poate izbucni oricând. (< fr. latent, lat. latens)

latent (Dicționaru limbii românești, 1939)
*latént, -ă adj. (lat. látens, -éntis, part. d. latére, a fi ascuns). Care nu se vede fiind-că stă ascuns: în poporu japonez era o mare energie latentă. Fiz. Căldură latentă, căldură pe care o absoarbe un corp ca să se lichefacă [!] orĭ să se vaporizeze și nu se manifestă, nu influențează termometru.

latent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
latént adj. m., pl. laténți; f. laténtă, pl. laténte

latent (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
latent a. care stă ascuns: facultate latentă; căldură latentă, care nu e sensibilă la termometru.

latent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LATÉNT, -Ă, latenți, -te, adj. Care există, dar nu se manifestă în exterior, putând izbucni oricând. — Din fr. latent, lat. latens, -ntis.