laringoscop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LARINGOSCÓP, laringoscoape, s. n. Instrument alcătuit dintr-o oglindă prevăzută cu coadă lungă, folosit la examinarea laringelui. – Din
fr. laryngoscope.laringoscop (Dicționar de neologisme, 1986)LARINGOSCÓP s.n. Instrument format dintr-o oglindă cu coadă lungă, cu ajutorul căruia se examinează laringele. [Pl.
-scoape. / < fr.
laryngoscope, cf. gr.
larynx – laringe,
skopein – a privi].
laringoscop (Marele dicționar de neologisme, 2000)LARINGOSCÓP s. n. instrument, oglindă cu coadă lungă, folosită în laringoscopie. (< fr.
laryngoscope)
laringoscop (Dicționaru limbii românești, 1939)*laringoscóp n., pl.
oape (d.
laringe și
scop ca în
micro-scop). Aparat cu care te poțĭ uĭta în laringe.
laringoscop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!laringoscóp (-gos-cop/-go-scop) s. n.,
pl. laringoscoápelaringoscop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LARINGOSCÓP, laringoscoape, s. n. Instrument alcătuit dintr-o oglindă prevăzută cu coadă lungă, folosit la examinarea laringelui. — Din
fr. laryngoscope.