lâncezi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÂNCEZÍ, lâncezesc, vb. IV.
Intranz. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic. ♦
Fig. (Despre activități) A stagna. – Din
lânced.