lanceolat - explicat in DEX

lanceolat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LANCEOLÁT, -Ă, lanceolați, -te, adj. (Bot.; mai ales despre frunze) Care are forma unui vârf de lance. [Pr.: -ce-o-] – Din fr. lancéolé.

lanceolat (Dicționar de neologisme, 1986)
LANCEOLÁT, -Ă adj. În formă (de vârf) de lance; hastat. ◊ Goticul lanceolat = prima perioadă a goticului (începutul sec. XIII), caracterizată prin ornamente în formă de lance. [Pron. -ce-o-. / cf. fr. lancéolé].

lanceolat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LANCEOLÁT, -Ă adj. în forma unui vârf de lance; hastat. ♦ goticul ~ = prima perioadă a goticului, caracterizat prin ornamente în formă de lance. (< fr. lancéolé)

lanceolat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lanceolát, -ă adj. (lat. lanceolatus, d. lancéola, dim. d. láncea, lance). În formă de lance: frunze lanceolate.

lanceolat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lanceolát (-ce-o-) adj. m., pl. lanceoláți; f. lanceolátă, pl. lanceoláte

lanceolat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lanceolat a. Bot. care are forma fierului de lance: frunze lanceolate.

lanceolat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LANCEOLÁT, -Ă, lanceolați, -te, adj. (Bot.; mai ales despre frunze) Care are forma unui vârf de lance. [Pr.: -ce-o-] — Din fr. lanceole.