lacertilian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LACERTILIÁN, lacertilieni, s. m. (La
pl.) Subordin de reptile ovipare, cu corpul alungit și acoperit cu solzi cornoși; (și la
sg.) reptilă din acest subordin. [
Pr.:
-li-an] – Din
fr. lacertiliens.lacertilian (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LACERTILIÁN (‹
fr.; {s}
lat. lacerta „sopârlă”)
s. m. (La
pl.) Subordin de reptile ovipare, cu corpul alungit și acoperit cu solzi epidermici cornoși, fantă cloacală transversală și fosă temporală inferioară deschisă. Coada lor se poate rupe în mod reflex, într-un loc predeterminat, prin fenomenul de autotomie, pentru ca apoi să se regenereze. La anumite specii membrele sunt reduse sau chiar absente; (și la
sg.) reptilă din acest ordin (șopârla, iguana, năpârca).
lacertilian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lacertilián (-li-an) s. m.,
pl. lacertiliéni (-li-eni)lacertilian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LACERTILIÁN, lacertilieni, s. m. (La
pl.) Subordin de reptile ovipare, cu corpul alungit și acoperit cu solzi comoși; (și la
sg.) reptilă din acest subordin. [
Pr.: -
li-an] — Din
fr. lacertilien.