labrador (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LABRADÓR s. n. Mineral din grupul feldspaților, cu reflexe albăstrui și verzui, folosit ca piatră semiprețioasă. – Din
fr. labrador.labrador (Dicționar de neologisme, 1986)LABRADÓR s.m. (
Liv.) Plugar (în Spania). [< sp.
labrador].
labrador (Dicționar de neologisme, 1986)LABRADÓR s.n. Mineral din grupul feldspaților plagioclazi, folosit ca piatră semiprețioasă. [< fr.
labrador].
labrador (Marele dicționar de neologisme, 2000)LABRADÓR1 s. n. feldspat plagioclaz în unele roci, ca dioritul, piatră semiprețioasă. (< fr.
labrador)
labrador (Marele dicționar de neologisme, 2000)LABRADÓR2 s. m. 1. rasă de rațe de talie mică, cu penajul negru și carnea fină. 2. rasă de câini de vânătoare cu părul scurt, robuști, buni înotători. (< fr.
labrador)
labrador (Marele dicționar de neologisme, 2000)LABRADÓR3 s. m. plugar în Spania. (< sp.
labrador)
labrador (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LABRADÓR (‹
fr. {i}; {s}
n. pr. Labrador)
s. n. 1. Mineral din grupa feldspaților, subgrupa plagioclazilor care conține între 50 și 70% anortit; are luciul sticlos, sidefiu, cu reflexe albăstrui și alcătuiește rocile labradolit, gabbro etc., fiind folosit ca piatră semiprețioasă.
2. Rasă de câine prepelicar, de talia mare (60 cm), negru sau roșcat, folosit de poliție pentru detectarea drogurilor; dresat, este un excelent câine însoțitor pentru orbi.
labrador (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LABRADOR 1. Peninsulă în NE Americii de Nord, în Canada, între
G. Hudson (V),
str. Hudson (NV),
M. Labrador (N și NE) și
G. Sf. Laurențiu (E); 1,6
mil. km
2. Țărmuri dantelate, cu mai multe golfuri (James, Ungava, Groswater ș.a.) și nenumărate insule mici. Relief predominant deluros, cu
alt. medie de 200-800
m. Alt. max.: 1.652 m (
vf. Caubvik din
M-ții Torngat, în N). Numeroase lacuri (Melville, Smallwood Réservoir, Réservoir La Grande Deux, Réservoir La Grande Quatre, Réservoir Pimpuacan, Réservoir Gouin, Albanel ș.a.) și râuri scurte (Churchill, Koksaok, George, Kanairiktok, St.-Augustin, Aguanus ș.a.). Climă subpolară în N, cu vegetație de tundră, și temperată în S, cu păduri de conifere.
Expl. de
min. de fier, nichel, cupru și lemn. În
pen. L. se află
prov. Québec și cea mai mare parte a
prov. Newfoundland. Orașe
pr.: Québec, Harbour, Hopedale, Gagnon, Salluit, Chicoutimi, Nain, Cartwright, Inukjuak, Chisasibi. În jurul anului 1000, navigatorul normand (viking) Left Eriksson a atins țărmul de E al
pen. L., în 1497, exploratorul John Cabot a descoperit-o, în 1500-1501 a fost vizitată de navigatorul portughez Gaspar Côrte-Real, iar în 1508 și 1534, Sebastian Cabot și, respectiv, Jacques Cartier i-au explorat țărmurile.
2. Curentul ~, curent rece în NV
Oc. Atlantic, care se formează în
M. Baffin, traversează
str. Davis, se îndreaptă spre SE, pe lângă țărmul de N și NE al
pen. L., depășește
ins. Newfoundland și ajunge până la aproximativ 42º
lat. N, unde se întâlnește cu Golfstromul. Viteza: 1-2 km/h.
Temp. apei: între -1ºC și +5ºC iarna și între 2ºC și 10ºC vara. Salinitate: 31-34‰. Transportă aisberguri.
3. Marea ~, mare în NV
Oc. Atlantic, între
pen. L., ins. Țara lui Baffin și
ins. Groelanda; 1,07
mil. km
2.
Ad. max.: 4.316
m. Temp. apei între 2 și 3,5º
C. Salinitatea 35‰. Pescuit.
labrador (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)LABRADOR, Luiz Enrique (1902-1992), scriitor cubanez. Influențat de suprarealism. Povestiri și romane pline de umor, caracterizate printr-o structură bizară, fantezie debordantă și sensibilitate deosebită („Labirintul din mine însumi”, „Carnea himerei”, „Sânge flămând”). Povești în dialect („Cocoșul în fața oglinzii”).
labrador (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*labradór1 (câine)
s. m.,
pl. labradóri