labarum - explicat in DEX



labarum (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LÁBARUM s. n. Stindard imperial roman pe care Constantin cel Mare a pus crucea și monograma lui Isus Cristos. – Cuv. lat.

labarum (Dicționar de neologisme, 1986)
LÁBARUM s.n. (Ist.) Stindard purpuriu al împăraților romani din epoca lui Constantin cel Mare. [< lat. labarum].

labarum (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LABÁRUM s. n. stindard purpuriu al împăraților romani din epoca lui Constantin cel Mare. (< lat. labarum)

labarum (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
LABARUM (cuv. lat.) s. n. Stindard imperial roman, de culoarea purpurei; după victoria decisivă împotriva lui Maxențiu (312), Constantin cel Mare ar fi hotărât să fie împodobit cu o cruce și monograma lui Iisus Hristos, formată din inițialele numelui grecesc al acestuia X și P.

labarum (Dicționaru limbii românești, 1939)
*lábarum n. (lat. labarum). Steag format dintr´o suliță lungă străbătută de un băț de care atîrna o bucată de purpură și care avea deasupra áchila romană, ĭar de la împăratu Constantin semnu cruciĭ și literele I. C., adică Isus Hristos (lat. Ĭesus Christus).

labarum (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lábarum (lat.) s. n.

labarum (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
labarum n. stindard roman pe care Constantin puse să graveze semnul lui Crist; fig. labarum vechiu al luptei, simbol al biruinței GR. AL.

labarum (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LÁBARUM s. n. Stindard imperial roman, purpuriu, pe care Constantin cel Mare a pus crucea și monograma lui Isus Hristos. — Cuv. lat.