kinoramă - explicat in DEX

kinoramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
KINORÁMĂ, kinorame, s. f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic. – Din germ. Kinorama

kinoramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
KINORÁMĂ, kinoráme, s.f. Sistem de cinema panoramic, formă dezvoltată a sistemului cinerama, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. (din germ. Kinorama) [def. MDN]

kinoramă (Dicționar de neologisme, 1986)
KINORÁMĂ s.f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic, reprezentând o formă dezvoltată a sistemului cineramă, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. [< germ. Kinorama].

kinoramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
KINORÁMĂ s. f. sistem de cinema panoramic, formă dezvoltată a sistemului cinerama, cu deosebirea că în cele trei cabine de proiecție se află două aparate, ceea ce permite proiectarea neîntreruptă a filmelor de lung metraj. (< germ. Kinorama)

kinoramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*kinorámă s. f., g.-d. art. kinorámei; pl. kinoráme

kinoramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
KINORÁMĂ, kinorame, s. f. Procedeu de filmare și de proiecție pentru ecran panoramic. — Din germ. Kinorama.