kinetoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)KINETOTERAPÍE s.f. Chineziterapie. (din fr.
kinétothérapie)
kinetoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)KINETOTERAPÍE s.f. Chineziterapie. [Gen.
-iei. / cf. gr.
kinetos – mobil,
therapeia – tratament].
kinetoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*kinetoterapíe s. f.,
art. kinetoterapía, g.-d. kinetoterapíi, art. kinetoterapíeikinetoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)KINETOTERAPÍE s. f. Ansamblu de tratamente pentru redarea funcției unor părți ale corpului prin mobilizare, la persoanele accidentate sau bolnave. — Din
fr. kinetothérapie.