kinescop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
KINESCÓP, kinescoápe s.n. 1. Dispozitiv care permite vizionarea unei serii de fotografii în forma unei secvențe continue, în mișcare. 2. (Telev.) Dispozitiv care permite obținerea înregistrării pe film a unei emisiuni realizate în direct, chiar în interiorul receptorului de televiziune, cu scopul reluării ulterioare a acestei emisiuni. ♦ (p. metonimie) Tub catodic special care permite filmarea imaginii pe care o reproduce. 3. (Telev.) Tub catodic folosit pentru redarea imaginilor de televiziune; cinescop. (din fr. kinescope < kinés(i)-, din gr. κίνησις = mișcare + -scope, din σκοπεΐν = a se uita, a privi; sensul 2. < prob. din engl., atestat din 1949, indicând înregistrarea unei emisiuni transmise ulterior; sensul 3. < denum. engl. a dispozitivului, marcă înreg. în S.U.A., în 1931) [def. TLF]
kinescop (Dicționar de neologisme, 1986)
KINESCÓP s.n. v. cinescop.