junețe(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) JUNÉȚE,juneți, s. f. (Astăzi rar) Tinerețe. [Pl. și: junețe] – June + suf. -ețe (după fr. jeunesse).
junețe(Dicționar de neologisme, 1986) JUNÉȚEs.f. Tinerețe. [Pl. -ți, -țe, var. juneță s.f. / cf. fr. jeunesse].
junețe(Marele dicționar de neologisme, 2000) JUNÉȚEs. f. tinerețe. (< fr. jeunesse)
junețe(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) junéțe (rar) s. f., art. junéțea, g.-d. art. junéții; pl. junéți
junețe(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) junețe f. tinerețe.
junețe(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) JUNÉȚE,juneți, s. f. (Rar) Tinerețe. [Pl. și: junețe] — June + suf. -ețe (după fr. jeunesse).