jucărioară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JUCĂRIOARĂ, jucărioare, s. f. Diminutiv al lui jucărie; jucărea. [
Pr.:
-ri-oa-] –
Jucărie +
suf. -ioară.jucărioară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)jucărioáră (-ri-oa-) s. f.,
g.-d. art. jucărioárei; pl. jucărioárejucărioară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JUCĂRIOÁRĂ, jucărioare, s. f. Diminutiv al lui
jucărie; jucărică. [
Pr.: -
ri-oa-] —
Jucărie +
suf. -ioară.