jeteu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JETÉU, jeteuri, s. n. (În tricotaj) Ochi
1 (
II, 4) obținut prin înfășurarea firului o singură dată pe andrea, apucându-l din față spre spate. – Din
fr. jeté.jeteu (Dicționar de neologisme, 1986)JETÉU s.n. Fir înfășurat în jurul andrelei la tricotat, trecut din față spre spate, care formează un ochi. [Pron.
-teu. / < fr.
jeté].
jeteu (Marele dicționar de neologisme, 2000)JETÉU s. n. ochi de tricotaj prin înfășurarea firului o singură dată pe andrea, trecut din față spre spate. (< fr.
jeté)
jeteu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JETÉU, jeteuri, s. n. (în tricotaj) Ochi
1 (II 4) obținut prin înfășurarea firului o singură dată pe andrea, apucându-l din față spre spate. — Din
fr. jeté.