jertfă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JÉRTFĂ, jertfe, s. f. 1. (În unele ritualuri religioase) Ceea ce se aducea ca dar divinității (mai ales vietăți sacrificate pe altar); ofrandă. ♦
Fig. Victimă. ◊
Expr. A cădea jertfă = a fi sacrificat; a muri.
2. Sacrificiu, jertfire.
3. (
Pop.) Prisos, belșug (de bucate, vin etc.) – Din
sl. žrŭtyva.