jep - explicat in DEX

jep (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JEP, jepi, s. m. Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate flexibile, adesea culcate la pământ, cu frunze în formă de ace, răspândit în regiunea alpină sub formă de tufișuri; jneapăn (1) (Pinus mugo) – Et. nec.

jep (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
jep¹ (jip), s.m. sg. (reg.) 1. Bube pe pielea câinilor și a porcilor; murdărie, jeg, slin. 2. Murdărie pe pielea omului; jeg, slin, râp.

jep (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
jep², jepi, s.m. (reg.) Tulei de porumb; cocean.

jep (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) jep m. Munt. Jnep.

jep (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) jep și jip m., pl. urĭ (ung. ?). Vest. Rîĭe la porcĭ orĭ la cînĭ.

jep (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jep (arbust) s. m., pl. jepi

jep (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
jep n. boală de piele la câini. [Origină necunoscută].

jep (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JEP, jepi, s. m. Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate flexibile, adesea culcate la pământ, cu frunze în formă de ace, răspândit în regiunea alpină sub formă de tufișuri; jneapăn (1) (Pinus mugo). — Et. nec.