jardinieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JARDINIÉRĂ, jardiniere, s. f. Etajeră de lemn, suport de metal etc. pe care se țin ghivece cu plante ornamentale; cutie în care se pune pământ pentru flori, așezată sub ferestre sau pe balcoane. [
Pr.:
-ni-e-] – Din
fr. jardinière.