jamnă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))JÁMNĂ, jamne, s. f. (Iht.,
reg.) Mreană.
jamnă (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)jámnă, -e, (jamlă), s.f. – Franzelă, pâine mică. „Pâine de oraș” (ALR 1965: 1070) – Din germ. Semmel „pâine albă„, prin intermediul magh. zsemlye, pol. žemla (Cihac cf. DER).