izopod (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IZOPÓD, izopode, s. n. (La
pl.) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; (și la
sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din
fr. isopode.izopod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)izopód s. n.,
pl. izopódeizopod (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IZOPOD, izopode, s. n. (La
pl.) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; (și la
sg.) animal care face parte din acest ordin. — Din
fr. isopode.