izomagnetică (Dicționar de neologisme, 1986)IZOMAGNÉTICĂ s.f. Linie care unește punctele de valoare constantă ale magnetismului terestru. [Var.
isomagnetică s.f. / < fr.
isomagnétique].
izomagnetică (Marele dicționar de neologisme, 2000)IZOMAGNÉTICĂ s. f. linie care unește punctele de valoare constantă ale magnetismului terestru. (< fr.
isomagnétique)
izomagnetică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)izomagnétică s. f.,
g.-d. art. izomagnéticei; pl. izomagnétice