itinerant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ITINERÁNT, -Ă, itineranți, -te, adj. Care se deplasează din loc în loc pentru a desfășura o anumită activitate, pentru a exercita o anumită profesiune. – Din
fr. itinérant.itinerant (Dicționar de neologisme, 1986)ITINERÁNT, -Ă adj. Care se deplasează (pentru a îndeplini o anumită misiune). [< fr.
itinérant].
itinerant (Marele dicționar de neologisme, 2000)ITINERÁNT, -Ă adj. care se deplasează (pentru a îndeplini o anumită misiune). ♦ expoziție ~ă = expoziție care are loc succesiv în mai multe locuri diferite. (< fr.
itinérant)
itinerant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)itineránt adj. m.,
pl. itineránți; f. itinerántă, pl. itineránteitinerant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ITINERÁNT, -Ă, itineranți, -te, adj. Care se deplasează din loc în loc pentru a desfășura o anumită activitate, pentru a exercita o anumită profesie. — Din
fr. itinérant.