italienism - explicat in DEX

italienism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ITALIENÍSM, (1) italienisme, s. n. 1. Element de jargon împrumutat (fără necesitate) din limba italiană. 2. Curent lingvistic din sec. XIX care urmărea să apropie prin mijloace artificiale limba română de italiană. [Pr.: -li-e-] – Din it. italianismo, fr. italianisme.

italienism (Dicționar de neologisme, 1986)
ITALIENÍSM s.n. 1. Element de jargon de origine italiană. 2. Curent lingvistic inițiat de I. Heliade-Rădulescu, care urmărea apropierea prin mijloace artificiale a limbii române de limba italiană. [Pron. -li-e-. / cf. fr. italianisme].

italienism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ITALIENÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie, element de jargon de origine italiană. 2. curent lingvistic inițiat de I. Heliade Rădulescu, care urmărea apropierea, prin mijloace artificiale, a limbii române de limba italiană. 3. habitudine, caracter italian. (< it. italianismo, fr. italianisme)

italienism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
italienísm (-li-e-) s. n., (idiotisme) pl. italienísme

italienism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ITALIENÍSM, (1) italienisme, s. n. 1. Cuvânt sau expresie împrumutate din limba italiană de o altă limbă și neadaptate la sistemul acesteia. 2. Curent lingvistic din sec. XIX care urmărea să apropie prin mijloace artificiale limba română de italiană. [Pr.: -li-e-] —Din it. italianismo, fr. istalianisme.