istroromân - explicat in DEX

istroromân (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ISTROROMẤN, -Ă, istroromâni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de limbă română ce trăiește în peninsula Istria. 2. Adj. Care aparține istroromânilor (1), privitor la istroromâni. ♦ (Substantivat, f.) Idiomul istroromân. – Istria (n. pr.) + român.

istroromân (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
ISTROROMẤN, -Ă (‹ n. pr. Istria + român) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o ramură a poporului român și care vorbește dialectul istroromân. I. au emigrat prin sec. 10-11 spre V Pen. Balcanice, stabilindu-se în Pen. Istria la Monte Maggiore și în Ins. Veglia (azi Krk). 2. Adj. Care aparține istroromânilor (1), privitor la istroromâni. ♦ (Substantivat, f.) Dialect al limbii române, vorbit de istroromâni.

istroromân (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
istroromấn adj. m., s. m., pl. istroromấni; adj. f. istroromấnă, pl. istroromấne

istroromân (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ISTROROMẤN, -Ă, istroromâni, -e, s. m., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o ramură a poporului român care trăiește în peninsula Istria și în insula Krk. 2. Adj. Care aparține istroromânilor (1), privitor la istroromâni. ♦ Dialect al limbii române vorbit de istroromâni (1). — Istria (n. pr.) + român.

istroromân (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
Istro-Român m. pl. numiți și Rumeri, fracțiune etnică de origină română, pe litoralul Adriaticei, în Istria: vre-o 5000 loc. Graiul lor e caracterizat prin așa numitul rotacism.