iraționalist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IRAȚIONALÍST, -Ă, iraționaliști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Adept al iraționalismului.
2. Adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. irrationaliste.iraționalist (Dicționar de neologisme, 1986)IRAȚIONALÍST, -Ă adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. //
s.m. și f. Adept al iraționalismului. [Pron.
-ți-o-. / < fr.
irrationaliste].
iraționalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)IRAȚIONALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iraționalismului. (< fr.
irrationaliste)
iraționalist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iraționalíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. iraționalíști; adj. f.,
s. f. iraționalístă, pl. iraționalísteiraționalist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IRAȚIONALÍST, -Ă, naționaliști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Adept al iraționalismului.
2. Adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. irrationaliste.