ipat - explicat in DEX

ipat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ipát (-ți), s. m. – Consul. Gr. ὔπατος (DAR). Sec. XVII, înv.; pare simplu împrumut literar. – Der. ipatic, s. m. (consul), din gr. ὑτατιϰός; ipatie, s. f. (consulat), din gr. ὑταπεία.