iotacism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IOTACÍSM s. n. (
Fon.)
1. Evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre
i. 2. Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă; iotacizare. – Din
fr. iotacisme.iotacism (Dicționar de neologisme, 1986)IOTACÍSM s.n. 1. Folosire frecventă a sunetului
i într-o limbă; iodizare.
2. Iotacizare. [Pron.
io-. / < fr.
iotacisme].
iotacism (Marele dicționar de neologisme, 2000)IOTACÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului i într-o limbă; iotacizare. ◊ aliterație constând în repetarea lui i consonantic. 2. evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre i. (< fr.
iotacisme)
iotacism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iotacísm (io-) s. n.iotacism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IOTACÍSM s. n. (
Fon.)
1. Evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre
i. 2. Iodizare. — Din
fr. iotacisme.