iot - explicat in DEX

iot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IOT, ioturi, s. n. Semivocala i, numită și „i consonantic”, notată de obicei în diverse alfabete fonetice cu y, j sau í; iod². – Din germ. Jot.

iot (Dicționar de neologisme, 1986)
IOT s.n. (Fon.) Numele semivocalei i; iod. [< germ. Jot, fr., lat. iota].

iot (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IOT s. n. iod². (< germ. Jot, lat. iota)

iot (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
IOT (IOD) (‹ germ., fr.) s. n. (LINGV.) Semivocala i, numită și i consonantic, care se notează cu i, ĭ și j sau cu y și al cărei nume provine de la una dintre semivocalele din limbile feniciană și ebraică.

iot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!iot (semivocală) s. n., pl. ióturi

iot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IOT, ioturi, s. n. Semivocala i, numită și „i consonantic”, notată de obicei în diverse alfabete fonetice cu y, j sau í; iod². — Din germ. Jot.