ionofon - explicat in DEX

ionofon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IONOFÓN, ionofoane, s. n. Traductor electroacustic care transformă direct energia electrică în energie acustică. [Pr.: i-o-] – Din fr. ionophone.

ionofon (Dicționar de neologisme, 1986)
IONOFÓN s.n. (Fiz.) Difuzor care transformă direct energia electromagnetică în unde sonore. [< fr. ionophone].

ionofon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IONOFÓN s. n. dispozitiv radiofonic care transformă direct energia electromagnetică în unde sonore, prin oscilațiile unei coloane de gaze ionizate. (< fr. ionophone)

ionofon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ionofón (i-o-) s. n., pl. ionofoáne

ionofon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IONOFÓN, ionofoane, s. n. Traductor electroacustic care transformă direct energia electrică în energie acustică. [Pr.: i-o-] — Din fr. ionophone.