invizibil - explicat in DEX

invizibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INVIZÍBIL, -Ă, invizibili, -e, adj. Care nu se vede sau nu se poate vedea; (de) nevăzut; nevizibil. ♦ (Prin exagerare sau glumeț) Extrem de mic. ◊ Ac invizibil (și substantivat, n.) = ac de păr subțire și mic. – Din fr. invisible, lat. invisibilis.

invizibil (Dicționar de neologisme, 1986)
INVIZÍBIL, -Ă adj. Care nu se vede sau nu se poate vedea. [Cf. fr. invisible, lat. invisibilis].

invizibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INVIZÍBIL, -Ă I. adj. 1. care nu poate fi văzut. 2. prea mic pentru a putea fi perceput. II. s. n. pl. servicii prestate de o țară în folosul altor țări, sau prestate în străinătate în folosul țării respective. (< fr. invisible, lat. invisibilis)

invizibil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*invizíbil, -ă adj. (lat. in-visibilis). Care nu se poate vedea cu ochiĭ liberĭ: microbiĭ îs invizibilĭ. Care nu se arată publiculuĭ: un ministru invizibil. Fig. Care se poate constata, dar nu vedea: durerea e invizibilă. Adv. În mod invizibil.

invizibil (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
INVIZÍBIL, -Ă (‹ fr., lat.) adj. Care nu se poate vedea; (de) nevăzut. ◊ (EC.) Export (import) i. = încasările și plățile dintre țări, ocazionate de prestările de servicii (transporturi, călătorii și turism, telecomunicații, asigurări, servicii bancare și financiare etc.), de transferurile de venituri provenite muncă (salarii) și din investițiile externe de capital (profituri, dividende, dobânzi) și de transferurile unilaterale curente (despăgubiri, moșteniri, donații, ajutoare publice sau private). ◊ Balanță i. = parte a balanței de tranzacții curente (contul curent) în care se înregistrează exportul și importul i.. ◊ Mână i. = termen care desemnează capacitatea unei piețe, cu concurență perfectă, de a aduce beneficiile cele mai mari pentru toți participanții, chiar în condițiile în care toți comercianții ar urmări să-și maximizeze profiturile. Termenul a fost utilizat pentru prima dată de A. Smith.

invizibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
invizíbil adj. m., pl. invizíbili; f. invizíbilă, pl. invizíbile

invizibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
invizibil a. 1. ce scapă vederii prin micimea sau depărtarea sa; 2. fig. Care nu s’arată: s’a făcut invizibil.

invizibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
INVIZÍBIL, -Ă, invizibili, -e, adj. Care nu se vede sau nu se poate vedea; (de) nevăzut; nevizibil. ♦ (Prin exagerare sau glumeț) Extrem de mic. ◊ Ac invizibil (și substantivat, n.) = ac de păr subțire și mic. — Din fr. invisible, lat. invisibilis.