investiga (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INVESTIGÁ, investighez, vb. I.
Tranz. A face investigații; a cerceta. – Din
lat.,
it. investigare.investiga (Dicționar de neologisme, 1986)INVESTIGÁ vb. I. tr. A face investigații (mai ales medicale); a cerceta. [< lat.
investigare].
investiga (Marele dicționar de neologisme, 2000)INVESTIGÁ vb. tr. a face investigații; a cerceta. (< it., lat.
investigare)
investiga (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)investigá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
investigheázăinvestiga (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INVESTIGÁ, investighez, vb. I.
Tranz. A face investigații; a cerceta. — Din
lat.,
it. investigare.