inversor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INVERSÓR, inversoare, s. n. Aparat sau dispozitiv pentru inversarea sensului mișcării organelor mobile ale unei mașini, ale unui vehicul etc. – Din
fr. inverseur.inversor (Dicționar de neologisme, 1986)INVERSÓR s.n. Dispozitiv care inversează sensul mișcării unei mașini, al unui curent electric etc. [Cf. fr.
inverseur].
inversor (Marele dicționar de neologisme, 2000)INVERSÓR s. n. 1. dispozitiv care inversează sensul de mișcare al unui mecanism, al unei mașini, al curentului electric într-un circuit etc. 2. schimbător de viteză suplimentar care permite folosirea acelorași trepte de viteză atât pentru mersul înainte, cât și pentru cel înapoi, al autovehiculelor. 3. aparat pentru inversarea imaginilor. (< fr.
inverseur)
inversor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inversór s. n.,
pl. inversoáreinversor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INVERSÓR, inversoare, s. n. Dispozitiv pentru inversarea sensului mișcării organelor mobile ale unei mașini, ale unui vehicul etc. — Din
fr. inverseur.