întrupa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTRUPÁ, întrupez, vb. I.
1. Refl. și
tranz. A lua sau a da formă concretă (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) încarna.
2. Tranz. (
Înv.) A uni, a încorpora într-un singur tot. –
În + trup.