întruchipa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTRUCHIPÁ, întruchipez, vb. I.
Tranz. 1. A înfățișa în forme concrete, a reprezenta. ♦
Refl. A-și găsi o expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza.
2. A întocmi; a forma, a alcătui. –
Întru + chip sau
într-un chip.