introiecție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTROIÉCȚIE, introiecții, s. f. (
Psih.) Act psihic de asimilare a eului unei alte persoane la propriul eu, manifestat prin imitarea inconștientă a comportamentului acelei persoane. [
Pr.: -
tro-iec-. –
Var.:
introiecțiúne s. f.] – Din
fr. introjection, it. introiezione.