întrețese (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTREȚÉSE, întrețés, vb. III.
Tranz. A îmbina într-o țesătură fire de altă culoare sau din alt material decât țesătura de bază. ♦
Refl. recipr. Fig. A se amesteca, a se îmbina (ca într-o țesătură). –
Între1- + țese.