întipări (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTIPĂRÍ, întipăresc, vb. IV.
Refl. A se imprima, a lăsa urmă într-un material prin apăsare;
fig. a se fixa în mintea, în conștiința cuiva, lăsând o urmă puternică. –
În + tipări.