intelectualitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTELECTUALITÁTE, intelectualități, s. f. 1. Categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență.
2. Totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali; inteligență (
2). [
Pr.:
-tu-a-] – Din
fr. intellectualité, germ. Intellektualität.intelectualitate (Dicționar de neologisme, 1986)INTELECTUALITÁTE s.f. Totalitatea intelectualilor considerați ca o pătură socială. [Cf. fr.
intellectualité].
intelectualitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTELECTUALITÁTE s. f. 1. categorie socială ale cărei activități și preocupări se desfășoară îndeosebi în sfera vieții spirituale. 2. totalitatea intelectualilor. (< fr.
intellectualité, germ.
Intellektualität)
intelectualitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*intelectualitáte f. (d.
intelectual). Calitatea de a fi intelectual. Pătura (clasa) cultă, oameniĭ culțĭ, intelectualiĭ.
intelectualitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!intelectualitáte (-tu-a-) s. f.,
g.-d. art. intelectualitắții