întârzia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTÂRZIÁ, întấrzii, vb. I.
Intranz. 1. A veni, a sosi (undeva) după timpul la care era așteptat sau la care era necesar.
2. A face ceva după termenul obișnuit sau fixat; a apărea, a se ivi după timpul prevăzut. ♦
Tranz. A împiedica pe cineva să săvârșească la timp o acțiune, a face ca ceva să nu se îndeplinească în termen.
3. A rămâne, a zăbovi (undeva) mai mult decât este necesar sau prevăzut. [
Pr.:
-zi-a] –
În + târziu.