inspecta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSPECTÁ, inspectez, vb. I.
Tranz. A controla, a verifica activitatea unei persoane, a unei instituții etc. pe baza unei însărcinări speciale;
p. ext. a examina, a cerceta amănunțit și cu atenție ceva. – Din
fr. inspecter, lat. inspectare.inspecta (Dicționar de neologisme, 1986)INSPECTÁ vb. I. tr. A examina, a controla (ceva) pe baza unei însărcinări speciale; (
p. ext.) a examina, a cerceta atent. [< fr.
inspecter, cf. lat.
inspectare].
inspecta (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSPECTÁ vb. tr. a examina, a controla, a verifica; (p. ext.) a cerceta atent. (< fr.
inspecter, lat.
inspectare)
inspecta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inspectá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
inspecteázăinspectà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inspectà v. a cerceta, a controla cu autoritate sau în virtutea unei misiuni.