insista (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSISTÁ, insíst, vb. I.
Intranz. A stărui, a persista, a persevera într-o acțiune;
spec. a se ruga insistent pentru ceva. ♦ A scoate în evidență, în relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. – Din
fr. insister, lat. insistere.insista (Dicționar de neologisme, 1986)INSISTÁ vb. I. intr. A stărui, a persevera, a cere. ♦ A scoate în relief; a accentua. [P.i.
insíst. / < fr.
insister].
insista (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSISTÁ vb. intr. 1. a stărui, a persevera. 2. a scoate în relief. (< fr.
insister, lat.
insistere)
insista (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)insistá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
insístăinsistà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)insistà v.
a stărui.