insectifug (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSECTIFÚG, -Ă, insectifugi, -ge, adj.,
s. n. 1. Adj. Care îndepărtează, care gonește insectele.
2. S. n. Substanță chimică care, prin mirosul, gustul, culoarea sau altă proprietate a ei, îndepărtează insectele dăunătoare. – Din
fr. insectifuge.insectifug (Dicționar de neologisme, 1986)INSECTIFÚG, -Ă adj., s.n. (Substanță) care îndepărtează insectele datorită mirosului, gustului sau culorii sale. [< fr.
insectifuge, cf. lat.
insectum – insectă,
fugare – a fugări].
insectifug (Marele dicționar de neologisme, 2000)INSECTIFÚG, -Ă adj., s. n. (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare. (< fr.
insectifuge)
insectifug (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)insectifúg1 adj. m.,
pl. insectifúgi; f. insectifúgă, pl. insectifúgeinsectifug (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)insectifúg2 s. n.,
pl. insectifúge