incursiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCURSIÚNE, incursiuni, s. f. 1. (
Mil.) Acțiune de cercetare, de mică amploare, executată prin surprindere pe teritoriul inamicului de către un grup de militari, în scopul obținerii unor informații, distrugerii unor obiective, capturării de prizonieri, de documente etc. ♦ (Sport) Pătrundere în porțiunea de teren a adversarului.
2. Fig. Cercetare, studiu făcut de cineva într-un subiect străin de preocupările obișnuite, de tema tratată. [
Pr.: -
si-u-] – Din
fr. incursion, lat. incursio, -onis.incursiune (Dicționar de neologisme, 1986)INCURSIÚNE s.f. 1. Pătrundere de scurtă durată a unor forțe armate într-un teritoriu sau într-un spațiu aerian străin; atac prin surprindere dat pentru distrugerea unui obiectiv, pentru luare de prizonieri sau de informații etc. ♦ (
Sport) Pătrundere în porțiunea de teren a adversarului.
2. (
Fig.) Abordare a unui subiect străin de preocupările obișnuite, de tema tratată. [Pron.
-si-u-. / cf. fr.
incursion, lat.
incursio].
incursiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCURSIÚNE s. f. 1. pătrundere de scurtă durată a unor forțe armate printr-un teritoriu sau spațiu aerian străin; atac prin suprindere dat pentru distrugerea unui obiectiv, luare de prizonieri sau de informații etc. ◊ (sport) pătrundere în porțiunea de teren a adversarului. 2. (fig.) abordare a unui subiect străin de preocupările obișnuite, de tema tratată. (< fr.
incursion, lat.
incursio)
incursiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*incursiúne f. (lat.
in-cúrsio, -ónis. V.
ex-cursiune). Invaziune de oamenĭ armațĭ:
incursiunile Tătarilor în Moldova. Fig. Lucrare într´o știință diferită de aceĭa de care te ocupĭ de ordinar, ĭeșire din specialitate. – Și
-úrsie.incursiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incursiúne (-si-u-) s. f.,
g.-d. art. incursiúnii; pl. incursiúniincursiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)incursiune f.
1. năvălirea dușmanilor în țara străină spre a o prăda;
2. fig. aplicarea spiritului la subiecte străine studiilor obișnuite.