incitare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCITÁRE, incitări, s. f. (
Livr.) Acțiunea de
a incita și rezultatul ei; ațâțare, întărâtare, instigare, incitație. –
V. incita.incitare (Dicționar de neologisme, 1986)INCITÁRE s.f. Acțiunea de a incita și rezultatul ei; ațâțare, întărâtare; instigare. [<
incita].
incitare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incitáre s. f.,
g.-d. art. incitắrii; pl. incitắri