incapuit - explicat in DEX



încăpui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNCĂPUÍ, încăpuiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A obține, a-și procura ceva; a (se) căpui. 2. Tranz. A pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui. – În + căpui.