inarmonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INARMONÍE s. f. (Rar) Lipsă de armonie. – Din
fr. inharmonie.inarmonie (Dicționar de neologisme, 1986)INARMONÍE s.f. Lipsă de armonie. [Gen.
-iei. / cf. fr.
inharmonie].
inarmonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)INARMONÍE s. f. lipsă de armonie. (< fr.
inharmonie)