împresura (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPRESURÁ, împresór, vb. I.
Tranz. 1. A înconjura din toate părțile; a încadra (
4). ♦ A cuprinde cu brațele, cu mâinile; a îmbrățișa.
2. A încercui pentru a prinde, a cuceri etc.
3. (
Înv.) A deposeda pe cineva în mod abuziv. [
Prez. ind. și:
împrésur] – Probabil
lat. *
impressoriare (<
pressorium).