impotent - explicat in DEX

impotent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMPOTÉNT, -Ă, impotenți, -te, adj. Lipsit de vigoare; neputincios. ♦ Spec. (Despre bărbați) Inapt pentru săvârșirea actului sexual. – Din fr. impotent, lat. impotens, -ntis.

impotent (Dicționar de neologisme, 1986)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s.m. (Om) lipsit de vigoare; neputincios. ♦ Inapt pentru actul sexual. [Pl. -nți. / cf. fr. impotent, lat. impotens].

impotent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s. m. (om) lipsit de vigoare; neputincios. ◊ (bărbat) inapt pentru săvârșirea actului sexual. (< fr. impotent, lat. impotens)

impotent (Dicționaru limbii românești, 1939)
*impotént, -ă adj. și s. (lat. impotens, -éntis). Neputincĭos, infirm.

impotent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
impotént adj. m., pl. impoténți; f. impoténtă, pl. impoténte

impotent (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
impotent a. neputincios.