imparțialitate - explicat in DEX

imparțialitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMPARȚIALITÁTE s. f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. impartialité.

imparțialitate (Dicționar de neologisme, 1986)
IMPARȚIALITÁTE s.f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. impartialité].

imparțialitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMPARȚIALITÁTE s. f. calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. (< fr. impartialité)

imparțialitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*imparțialitáte f. (fr. impartialité). Calitatea de a fi imparțial, nepărtinire.

imparțialitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imparțialitáte (-ți-a-) s. f., g.-d. art. imparțialitắții

imparțialitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
imparțialitate f. nepărtinire.

imparțialitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMPARȚIALITÁTE s. f. Calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate. [Pr.: -ți-a-] — Din fr. impartialité.