ilegitimitate - explicat in DEX

ilegitimitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ILEGITIMITÁTE s. f. (Rar) Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. – Din fr. illégitimité.

ilegitimitate (Dicționar de neologisme, 1986)
ILEGITIMITÁTE s.f. (Rar) Nelegitimitate. [Cf. fr. illégitimité].

ilegitimitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ILEGITIMITÁTE s. f. caracter nelegitim. (< fr. illégitimité)

ilegitimitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ilegitimitáte f. (d. ilegitim). Caracteru lucruluĭ ilegitim.

ilegitimitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ilegitimitáte (livr.) s. f., g.-d. art. ilegitimitắții

ilegitimitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ILEGITIMITÁTE s. f. (Livr.) Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. — Din fr. illégitimité.